În data de 23 Ianuarie am participat la conferinţa ”Construcţiile – sector prioritar de importanţă naţională pentru economia românească”, cu scopul de a clarifica nelămuririle legate de OUG 114 și de a găsi punctele în care OUG-ul poate fi îmbunătățit.
Mi-am lămurit tot ce aveam pe listă. O contribuţie importantă în clarificarea dilemelor a avut-o președintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), domnul Bogdan Puşcaş, foarte în temă şi pregătit să răspundă (a doua surpriza frumoasă de la ANAP pe anul acesta, după rapiditatea cu care au publicat instrucţiunea în Monitorul oficial).
Dezbaterea pe punctele din lege şi pe cele din instrucţiunea de aplicare a fost una foarte interesantă şi mi-a dat răspunsurile de care mai aveam nevoie pentru a asigura tot suportul legislativ celor peste 5.000 de utilizatori eDevize. A fost de mare ajutor că am fost în aceeaşi sală oameni din industrie, reprezentanţi ANAP, reprezentanţi CNP şi reprezentanţi ai ministerului muncii.

Să trecem la problemele “spinoase” din spatele OUG 114.
Problema 1
Întrebarea cea mai importantă a fost: “Ce companii trebuie să plătească noul salariu minim pe economie şi ce companii se vor bucura de facilităţile fiscale?” Aici s-a atras atenţia că unii oameni se simt foarte nedreptăţiţi că nu sunt incluşi printre companiile afectate de OUG iar alţii se simt afectaţi că sunt incluşi, sau cum spun eu mai simplu “Nu sunt un borcan de Nutella ca să pot face pe toată lumea fericită”.
Cele 2 puncte trebuie discutate separat. Vor beneficia de facilităţile fiscale companiile care fac minim 80 % din cifra de afaceri pe unul (sau mai multe) dintre codurile CAEN: 41, 42, 43 şi
  • 2312 – Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;
  • 2331 – Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic;
  • 2332 – Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă;
  • 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
  • 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;
  • 2363 – Fabricarea betonului;
  • 2364 – Fabricarea mortarului;
  • 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;
  • 2370 – Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;
  • 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
  • 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
  • 2512 – Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;
  • 2511 – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;
  • 0811 – Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei;
  • 0812 – Extracţia pietrişului şi nisipului;
  • 711 – Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică;

A rămas încă în dezbatere care va fi modul de calcul al celor 80%: anual, trimestrial sau lunar. Oricare va fi acesta, trebuie depusă o declaraţie pe propria răspundere care sa comunice că se îndeplineşte condiţia de 80%. La conferinţa s-a discutat despre suplimentarea codurilor CAEN si discuţia a rămas deschisă (adică se vor mai suplimenta).
Acum că am văzut cine beneficiază, haideţi să vedem cine este obligat să plătească un salariu minim de 3000 de lei brut. Aici la prima vedere este simplu. Toate companiile care au printre codurile CAEN unul dintre codurile de mai sus. Este drept, nu este drept… cred că este mai mult o chestie de nuanţă. Totuşi este clar că o companie care nu are niciun fel de treaba cu construcţiile nu ar trebui să fie afectată de această lege doar pentru că are un CAEN trecut, aşa că soluţiile sunt:
  • pentru companiile care nu au deloc activităţi de construcţii, dar care au un astfel de cod printre CAEN-uri (pentru ca la crearea actului constitutiv s-a pus CAEN-uri „sa acopere tot”), se va acorda un termen de graţie 30-60-90 zile în care companiile să modifice actul constitutiv şi să şteargă acele coduri CAEN
  • pentru companiile care au activităţi de construcţii, dar într-un volum restrâns, recomandarea este să mai deschidă încă o companie pe care sa desfăşoare doar activităţile de construcţii şi să elimine codurile CAEN de construcţii de la compania “mamă”
Într-adevăr, lucrurile nu sunt foarte simple, dar nimic bun în viaţă nu se obţine uşor.
Problema 2
În articolul despre fonduri suplimentare in piaţa construcţiilor,, rămăsesem cu o restanţă, ce se întâmplă cu licitaţiile deja scoase pe SEAP?
  • Dacă nu s-a licitat încă pentru acea lucrarea, ANAP-ul a trimis indicaţii pentru actualizarea preţului contractului astfel încât să nu fie problemă
  • În cazul în care s-a licitat pentru acea lucrare, dar procedura nu este încă închisă (deci se poate licita şi cu vechea şi cu noua legislaţie), recomandarea este să se închidă procedura şi să se reia. Aşa cum a spus domnul Puşcaş: “Nu are sens să pleci la drum cu ceva făcut prost”
  • În cazul în care s-a licitat pe vechea legislaţie şi procedura este închisă, se va merge mai departe cu evaluarea lucrărilor şi după se va actualiza valoarea contractului
Problema 3
Cum se va face revizuirea preţului contractului (prima dintre cele 2 metode prin care se poate face ajustarea)?

Recomandarea preşedintelui CNP domnul Ion Ghizdeanu este (pentru a nu ne complica) să mergem pe formula simplificată, care va ţine cont doar de Restul e Realizat şi de un indice care va fi dat la fiecare 3 luni de către CNP. Acest indice se va raporta inclusiv până la nivelul Q1 2016.Practic formula ne spune că:
An (valoarea totală a contractului) = Av (suma/operaţiile decontate până atunci) + (100 –Av) ”Restul de realizat” * coeficientul primit de la CNP.
Vă reamintesc că în eDevize astfel de modificări se pot face cu o singură apăsare de buton.
Problema 4
Cum facem actualizarea preţului contractului (cea de-a 2 metodă)? Despre actualizare am discutat pe larg într-un articol trecut aşa că nu o să mai reiau toate informaţiile. Ce este extreme de important de reţinut:
Actualizarea contractelor se face în cazul în care apare un eveniment care nu putea fi prevăzut (cum ar fi schimbarea salariului minim pe economie) şi se face cu un act adiţional. Încă nu s-a decis dacă coeficientul de actualizare pentru schimbările de manoperă din OUG 114 se vor face cu:
3000/1900 = 57,8947% sau cu 17,928/11,45= 56,5764%
Oricum diferenţa între cele 2 procente nu este foarte mare, aşa că noi la eDevize am decis deocamdată să mergem pe varianta 56,5764%*.
Între timp, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat următorii coeficienţi de actualizare ai investiţiilor:
  • pentru investiţiile din 2018 este de 57,9%
  • pentru investiţiile din 2017 (trim. 2, 3 si 4), care nu au fost actualizate la 2018, este de 68,5%
De 10 ani, una dintre principalele noastre responsabilităţi este să fim tot timpul la zi cu legislaţia şi să oferim consultanţă de calitate utilizatorilor noştri, pentru că eDevize nu înseamnă doar comenzi pe calculator. eDevize înseamnă oameni care petrec mii de ore pentru a oferi utilizatorilor cea mai bună consultanţă legislativă şi cel mai sigur mod în care-şi pot dezvolta proiectele.

Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize