Încă mai găsim pe SICAP caiete de sarcini şi Studii de fezabilitate (SF) făcute cu metoda „preluare” după alte proiecte. Aşa cum am mai discutat pe acest blog, SF-ul si DALI-ul sunt extrem de importante, deoarece valoarea estimată în cadrul lor este una restrictivă şi nu poate fi depăşită la Proiectul tehnic (PT) sau în execuţie, decât în situaţiile de actualizare, prevăzute în Legea nr. 500/2002 şi mai nou în situaţiile din OUG114.
Actualizarea conform 500/2002 este una foarte complicată, care necesită aprobări de la Ministerul Finanţelor. În schimb, dacă vorbim despre OUG114, situaţia este cât de cât simplă pentru actualizarea manoperei ca urmare a schimbărilor legislative şi aproape imposibilă dacă vorbim despre actualizări de materiale.
Practic înainte de a începe un studiu de fezabilitate ar trebui să ne punem următoarele întrebări:
  • proiectul pentru care vrem să facem SF este prins într-un master plan de dezvoltare judeţeană?
  • toate instituţiile implicate în proiect au aprobat opţiunile strategice?
  • investiţia este în concordanţă cu strategia de dezvoltare pe termen lung?
  • există riscul apariţiei unor obstacole majore (exproprieri, autorizaţii de mediu)?
  • care sunt opţiunile cu impact financiar scăzut, dar care ar îndeplinii nevoia?
  • care este impactul măsurilor propuse?
După ce am rezolvat punctele de mai sus şi suntem siguri că investiţia este una agreată de toate părţile şi că toate părţile îi înţeleg importanţa, urmează pasul 2:
  1. Cine va realiza studiul de fezabilitate?

Aici apar de obicei probleme mari, pentru că dacă nu avem un set clar de criterii de calificare o să fim tentaţi să alegem varianta cea mai ieftină. Varianta cea mai ieftină la un SF (de multe ori) poate aduce un dezastru. De ce?
Haideţi să vorbim în primul rând de cost.
Pentru a putea obţine un cost estimat bun, arhitectul/proiectantul este obligat să facă la SF multă din munca care ţine de proiectul tehnic (PT). Nu ai cum să obţii un cost estimat bun doar ridicând degetul în aer şi văzând din ce direcţie bate vântul. Asta înseamnă că atunci când scoatem un SF la licitaţie trebuie să fim foarte atenţi la ce valoare îl scoatem.
Abrogata HG363 recomanda o cotă de 3% pentru cheltuielile de proiectare, iar la cheltuielile de proiectare aveam SF şi PT. Este clar că nu se poate face un SF de calitate pentru construcţii civile la 1.5% din valoarea obiectivului. Dacă mărim procentul alocat SF-ului de la 1.5% la 2.5% o să avem o sumă bună pentru proiectele mari, dar în continuare suma ar fi prea mică pentru o alimentare cu apă.
  1. Atunci cum procedăm?
Eu vă recomand să faceţi o consultare de piaţă înainte de a scoate SF-ul la licitaţie. Să vedeţi ce companii vă răspund, ce specialişti au şi dacă „cazierul” lor de proiectanţi este unul performant. Doar după ce faceţi o consultare veţi putea să estimaţi cu adevărat un cost pentru SF şi să vă asiguraţi ca vor participa la licitaţii companii care nu o să facă proiectul cu metoda „preluare ”din alte proiecte. În momentul de faţă, nu există o cotă magică pentru cât ar trebui să coste proiectarea şi nici nu ar fi normal să existe (inclusiv standardele Europene o interzic) pentru că fiecare proiect are particularităţile lui.
Dacă este ceva ce am învăţat în toţi aceşti ani este ca economia de bani făcută la începutul proiectului aduce costuri extrem de mari pe parcursul lui, indiferent că vorbim despre un studiu de fezabilitate prost făcut sau că vorbim despre construcţia unei case la care m-am încrezut în: „Te costă 50.000 Euro boss, ai încredere în mine că am făcut sute”.
La începutul proiectului trebuie să investim în tot ceea ce ne aduce claritate: studii, grafice de execuţie, liste de cantităţi de lucrări, etc. În momentul în care pornim la drum cu toate informaţiile bine pregătite, nu avem cum să eşuăm, în momentul în care plătim o sumă rezonabilă la SF vom putea cere o muncă de calitate superioară.

Când se începe lucrul la SF trebuie să fim atenţi (sau dacă nu avem expertiza să ne aducem consultanţi) la cum se elaborează studiul şi să ne punem întrebările:
  • s-au căutat cele mai eficiente scenarii?
  • opţiunile prezentate pentru soluţiile tehnice sunt viabile şi nu sunt părtinitoare?
  • cum s-au calculat costurile?
Sunt convins că dacă trecem prin toate punctele de mai sus, şi dacă atunci când apare o neclaritate o adresăm şi nu mergem pe principiul „lasă că a ştiut el mai bine” vom avea proiecte care se desfăşoară jnur.
Dacă alegem să mergem pe principiul „lasă că a ştiut el mai bine”… ei bine, avem exemple cu carul de proiecte prost realizate sau nefinalizate. De la proiecte micuţe (construcţia unei case), până la proiecte enorme (construcţia de autostrăzi, spitale, etc.).
Dacă vreţi să faceţi simulări de costuri sau dacă vreţi să recomandaţi un soft profesional pentru devize accesaţi link-ul de mai jos şi în 2 minute puteţi să lucraţi deja cu eDevize. eDevize nu este numai un soft, este o echipa gata să-ţi ofere rapid ajutorul de care ai nevoie.
Incearca eDevize