O scurtă definire a termenilor.

Haideţi să începem articolul prin a defini mai clar cei termenii de DALI şi SF:
  1. SF (Studiu de fezabilitate) se realizează pentru investiţiile noi
  2. DALI (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie) se realizează pentru lucrări de reparaţii
În cadrul documentaţiilor puse la dispoziţie de REGIO (Programul Operațional Regional) găsim definiţii mai simple pentru cele două (mai simple faţă de cele din HG907):

SF -“Documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării”

DALI-“Documentaţia tehnico-economică, elaborată pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică şi, după caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente”

 

În cuvinte mai simple, SF-ul şi DALI-ul reprezintă acea documentaţie incipientă care, în principiu, stabileşte dacă proiectul se poate realiza. Atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic

Vedem foarte des în Romania proiecte care nu au fost demarate, deşi sunt importante din punct de vedere strategic.

De ce?

Deoarece studiile nu au fost realizate corespunzător. Dacă la ora de matematică, mai poţi să desenezi un cerc „ochiometric”, în construcţii lucrurile, după cum bine ştiţi, nu sunt chiar aşa.

Chiar dacă vorbim despre proiecte cu finanţare de la Minister cu ar fi: PNDL (Planul Naţional de Dezvoltare Locală) sau de proiecte finanţate şi prin fonduri europene cum ar fi: REGIO, realizarea corectă a studiilor este critică pentru succesul proiectului.

În construcţii lucrurile nu se pot face ochiometric sau parţial ochiometric, totul trebuie să fie fundamentat şi aşezat încă de la început.

Fiecare etapă pe care trebuie să o parcurgi în domeniul construcţiilor este extrem de importantă. Un studiu realizat bine (atât din punct de vedere tehnic, cât și economic) va însemna un proiect aprobat şi dus la bun sfârşit la termenul şi bugetul estimat.

Un studiu care are inexactităţi poate genera pierderi pentru toate părţile implicate mai ales dacă vorbim de un proiect de tipul Proiectare + Execuţie.
  1. Autoritatea contractată – riscă să nu primească aprobarea sau să nu aibă lucrarea finalizată la termen şi în buget
  2. Arhitectul/Proiectantul – îşi poate pierde din prestigiu şi poate fi acţionat în judecată pentru daune
  3. Executantul – poate câştiga cu o ofertă care să nu fie fezabilă din punct de vedere financiar şi să aibă pierderi
  4. Oamenii care ar trebui să beneficieze în urma lucrării – nu vor beneficia la timp de o infrastructură mai bună

 

3 erori frecvente ce pot apărea în Studiul de Fezabilitate.

Conform REGIO cele mai dese erori care apar în studii ţin de:
  1. lipsa sau inexactitatea studiilor geologice – necunoașterea tipurilor de subsol pot conduce la periclitarea structurilor de rezistenţă a clădirilor
  2. nerespectare a normelor tehnice de proiectare/execuţie a drumurilor naţionale/judeţene – starea proastă a drumurilor
  3. nerespectarea normelor privind protecţia mediului – mediu poluat, alunecări de teren etc.
La cele 3 puncte aş adăuga, din experienţa personală şi a celor 5.000 de utilizatori eDevize:
  1. neîncadrarea investiției în standardele de cost HG707/2010
  2. subevaluarea/supraevaluarea lucrărilor necesare investiției
Importanţa evaluării corecte a costurilor

În regulă!

Dacă am clarificat de ce este bine să fim precauţi în studii, propun să mergem către importanţa evaluării corecte a costurilor, deoarece odată aprobate costurile investiţiei este foarte greu să le mai schimbăm.

În cazul proiectelor finanţate de către stat avem următoarea regulă:

“Studiul de fezabilitate este elaborat de către proiectant, iar valoarea estimată în cadrul SF-ului nu poate fi depăşită în proiectul tehnic (PT) sau execuţie, cu excepţia situaţiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Iar în cazul proiectelor finanţate prin fonduri europene avem o regulă similară:

“Orice cheltuială pentru o lucrare de construcţie executată suplimentar celor prevăzute nu se decontează pe REGIO, se suportă de către beneficiar din fonduri proprii”

În cazul în care proiectul nu se încadrează la excepţii, sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentației tehnico-economice aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori pentru proiectele finanțate prin PNDL2 sau similar şi la acoperirea costurilor din bugetul propriu pentru proiectele cu fonduri europene.

Atât refacerea documentației cât şi necesitatea investițiilor din bugetul local vor duce la întârzierea finalizării proiectului.

În cele mai multe cazuri, consiliile locale nu au fonduri suficiente să poată asigura finalizarea lucrărilor în cazul în care fondurile aprobate inițial nu sunt suficiente.Cunosc personal 3 cazuri de rețele de alimentare cu apă care nu sunt finalizate de mai mult de 3 ani din cauza fondurilor, aşa că trebuie să avem mare grijă.

 

Ţineţi cont şi de faptul că o soluţie tehnică aprobată în SF sau DALI nu mai poate fi modificată, aşa că nici acolo nu putem adopta o soluţie mai ieftină şi neconformă cu studiile.

Acum că am văzut ce poate merge prost, haideţi să vedem şi ce putem face ca să ducem proiectul la bun sfârşit fără probleme.

O sa încep cu o Nota de fundamentare, în care s-a ţinut cont de toate aspectele şi care ne-a ajutat să avem o privire de ansamblu asupra proiectului. Despre, Nota de fundamentare am discutat într-un articol trecut, aşa că nu o să mai punem accentul pe asta.

În urma notei de fundamentare trebuie să:
  1. scoatem şi să obţinem toate studiile, expertizele şi avizele necesare demarării elaborării SF/DALI.
  2. ne asigurăm că avem o documentaţie tehnică de calitate (Studiu de fezabilitate/ DALI) şi total în concordanţă cu legislaţia.
  3. definitivam bugete realiste şi corect întocmite
  4. planificăm activităţile proiectului în concordanţă cu procedurile legale de achiziţii publice.
Ca să intrăm puţin mai mult în zona de bugete realiste şi corect întocmite, vreau să vă aduc în atenţie câteva aspecte care vă pot scuti de multe dureri de cap.

Din punct de vedere economic, HG 907 şi normele de implementare REGIO nu reglementează foarte clar obligativitatea devizelor (liste cu cantităţi de lucrări – F3) în cadrul SF-ului sau DALI-ului, ci doar obligativitatea devizului general şi al devizelor obiect.

Dar!

Pentru a realiza şi a evalua o lucrare cât mai corect din punct de vedere legal şi al bugetului fără devize defalcate e ca şi cum ai avea un puzzle de mai bine de 1500 de piese de piese din care să-ţi lipsească piese.

Ca să diminuam numărul celor 1500 de piese la câteva zeci este necesar să avem liste cu cantităţi încă din stadiul studiilor. Ştiu că foarte mulţi proiectanţi de prestigiu nici nu iau în calcul să facă un studiu fără liste cu cantităţi de lucrări (devize). Cred că ştiu ei de ce.

 

Pentru a avea o structură completă şi corectă de devize, atât în Devizul General, în Devizele Obiectelor, cât şi în listele cu cantităţi de lucrări, putem să trecem prin doar câţiva paşi simpli:

În primul rând, folosiţi şabloane de lucrări, puse la dispoziţie de eDevize, deja încadrate în standardele de cost din HG 707/2010. Şabloanele au deja toate operaţiile incluse şi mai au nevoie doar de mici ajustări pe care le poate face uşor proiectantul sau chiar beneficiarul.

Deci!

Putem obţine uşor listele cu cantităţi de lucrări (F3) şi extrasele de resurse, care o să ne ajute să avem o privire de ansamblu mai bună asupra proiectului.( Pentru a folosi şabloanele deja create din eDevize pentru evaluarea lucrării tale, click aici.)

În al doilea rând, stabiliţi de la început, în funcţie de dimensiunea proiectului şi de legislaţie, aşteptările legate de cheltuielile conexe proiectului.

Pentru un proiect mai mare eu vă recomand:
  1. proiectare și inginerie – 3%
  2. consultanţă – 1%
  3. asistenţă tehnică – 1,5%
  4. organizare de şantier – 2,5 %
  5. cheltuieli diverse şi neprevăzute – 10%
  6. cheltuieli indirecte – 5%
  7. profit – 3%
Pentru un proiect mai micuţ, se poate merge cu cheltuielile indirecte la 10% şi cu profitul la 5%.

 

În ultimul rând, dar nu cel mai puţin important, asiguraţi-vă că pentru proiectul dumneavoastră se folosesc doar tehnologii specifice anului 2018

Ştiu că există o predilecție pentru utilizarea normativelor 81-83, dar nu cred că tehnologiile în construcţii nu au evoluat deloc în 35 ani. Ştiu că dacă se folosesc tehnologii din afara normativelor vechi trebuie să explicităm fiecare normă, dar cred că este un efort care va aduce beneficii majore.

Sunt conştient că a duce un proiect la bun sfârşit în termen şi buget nu este foarte uşor, dar cred că dacă folosim uneltele corespunzătoare şi dacă trecem prin toţi paşii din legislaţie vom face progrese mari.

Este timpul să dezvoltăm împreună domeniul construcţiilor şi să-l facem să-şi atingă potenţialul de 8% din PIB (faţă de aproximativ 4.6% cât este acum).

Florin Manoloiu
Commercial & Tendering Director|eDevize