CNP a acceptat actualizarea preţului la bitum şi carburanţi, dar a refuzat actualizarea pentru ţevi, beton si agregate.
După un început de an furtunos, parcă acum apele s-au mai liniştit în domeniul construcţiilor, iar lucrurile au început să se aşeze. Chiar dacă încă nu avem cadrul legal complet, putem să ne bucurăm de multe dintre avantaje. În discuţiile mele cu oamenii din piaţă, am observat un lucru: lumea este conştientă că OUG 114, pentru construcţii, a adus multe oportunităţi şi că este de preferat să avem o legislaţie care ne ajută (care mai are hibe) încă din luna Ianuarie decât să aşteptăm până în Iulie această legislaţie.

Știu ca FPSC (Federația Patronatelor din Construcții) a venit încă din luna Ianuarie cu propuneri de îmbunătăţire, dar se pare că mai avem puțin de așteptat. Pe site-ul FPSC putem vedea şi o parte dintre îmbunătăţirile propuse:
  • introducerea a 3 CAEN-uri suplimentare:
    • 2351 – Fabricarea cimentului,
    • 2352 – Fabricarea varului şi ipsosului,
    • 2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.
  • diminuarea procentului de 80% din cifra de afaceri care să fie făcut pe CAEN-urile din metodologie la 75% din cifra de afaceri
  • clarificarea modului în care se calculează dacă te încadrezi sau nu, pentru firmele vechi să se ia în calcul tot anul anterior, iar măsurile sa fie valabile pentru tot anul în curs (aşa drumarii nu o să mă aibă problemă cu contractele de deszăpezire) iar pentru firmele noi să se facă cumulativ pe anul în curs
  • clarificarea faptului că şi angajaţii care au concedii medicale sau nu au norme întregi de muncă vor beneficia de efectele OUG 114
  • introducerea prevederii cu ce se întâmpla dacă nu respecţi OUG 114 (deocamdată nu se întâmplă nimic)
Personal sperăm că îmbunătățirile vor fi adoptate odată cu OUG19/2019, dar din păcate deocamdată s-au adus completări doar în domeniul bancar, cel energetic şi legat de pilonul 2 de pensii. Totuşi, aşa cum am zis mai sus, lumea deja s-a obişnuit cu noua legislaţie şi lucrurile au început să reintre în normal.
Între timp, după un joc de-a șoarecele şi pisica, s-a aprobat şi bugetul pe anul 2019. Bugetul a ținut cont de o creștere destul de mare în construcții (o creștere în cota reală) care vine după 3 ani de scădere.
Practic, în cota reală, PIB-ul României ar trebui să crească cu 5,5%, iar construcțiile să contribuie cu 7,2% la aceasta creştere ajungând la o pondere de 5,8% din PIB faţă de 5,6% cât a fost în 2018.
Așa cum am tot discutat, în piaţă, pentru următorii 2 ani, problema companiilor de construcţii nu va fi dacă pot câștiga licitații pentru contractele publice ci va fi, ce licitații câștigi ca să poți să-ţi dezvolți cu adevărat compania (despre asta o să discutăm pe larg săptămâna viitoare) şi să execute la un nivel bun de calitate ce ai executat.
Din păcate, deficitul de forţă de muncă în construcţii este unul extrem de mare şi mă tem că asta va afecta şi rata de livrare a proiectelor la timp.
Revenind la OUG 114.

Așa cum mă așteptam la începutul anului, până acum miza a fost pe actualizarea manoperei şi din câte ştiu 99% din cererile de actualizare au fost aprobate. De curând au început să apară şi alte cereri de actualizare. CNP a publicat răspunsul pentru:
  • bitum (de departe cel mai aşteptat coeficient după problemele întâmpinate de drumari în 2018)
  • carburanţi
  • material de construcţii (ţevi, beton, agregate)
Înainte de a discuta despre rezoluțiile CNP să nu uităm că, actualizarea prețului contractului se poate face în situații excepționale (care nu puteau fi prevăzute de contractant, cum ar fi schimbările legislative) şi se poate face fără să existe o clauză de actualizare în contract. Ca o situaţie să fie considerată excepțională, ea ar trebui să ducă la o creştere mai mare de 5% suplimentar faţă de creşterea inflaţiei.
Acum sa vedem si rezoluțiile CNP.
Prețul bitumului se încadrează în situaţiile neprevăzute şi au fost date variaţiile:
  • trimestrul 4 2018 vs. trimestrul 4 2017 – 17,1% deși trimestrul 3 2018 vs. trimestrul 3 2017 era 35,4%. Aici de exemplu variația mi se pare foarte mare între 2 trimestre şi mi se pare foarte încurcată, pentru ca bitumul are o pondere foarte mare în lucrările de drumuri (aşa cum ne-a semnalat cineva săptămâna trecută). O variaţie atât de mare nu este sănătoasa în nicio economie de piaţă şi poate duce doar la specula.
Totuşi CNP a sesizat variaţiile foarte mari şi a oferit drumarilor posibilitatea să-şi actualizeze contractele. Acum să vedem dacă coeficienţii sunt cei resimțiți în piaţa pentru a debloca cu adevărat lucrările.(vezi coeficienţii calculaţi aici)
Preţul carburanţilor se încadrează în situațiile neprevăzute şi au fost date aceleaşi variaţii ca la bitum pentru că se încadrează sub acelaşi cod „CAEN 19 : Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului”.
Acesta a fost primul semnal de alarmă tras de mine în momentul în care am văzut ca se vor folosi indici calculate de INSSE. INSSE poate să dea indici pe ramuri. Nu are cum să meargă să vadă variaţiile la materiale specifice. Pentru asta dădeam exemplul unui constructor care are de termoizolat 100 de blocuri dintr-un oraş. Pentru el preţul polistirenului este important, dar dacă vorbim de piaţa construcţiilor în general polistirenul are o pondere foarte mică. Dacă ar fi sa considerăm piaţa construcţiilor un copac, am avea elementele principale – trunchi, ramuri care sunt reprezentate de (beton, otel, fier, bitum) după avem elementele mai mici – rămurele secundare, frunze (ceramicele, concasatele) şi după avem şi mici pete pe aceste frunze (cum ar fi polistirenul).
Sugestia mea era ca pentru actualizare să se vină cu 3 oferte care să arate creşterea preţului şi în acelaşi timp să avem o comisie care să facă verificările. Asta bineînţeles merge mână în mână cu un control ferm (aşa cum este şi acum) de la Consiliul Concurenţei.(vezi coeficienţii calculaţi aici)

Preţul ţevilor de PVC si PE, betonului şi agregatelor.(vezi coeficienţii calculaţi aici) Acestea sunt încadrate pe CAEN 22, 23 şi respective 08 şi niciuna nu a fost admisă ca situaţia neprevăzută care să între sub incidenţa actualizării preţului contractului.
Ţinând cont de cele de mai sus, aş vrea să vedem în continuare jumătatea plină a paharului. Acum avem un cadru legislativ în care să cerem actualizări şi revizuiri pe contracte. Este clar că mai este spaţiu de îmbunătățire, dar tot este mult mai mult decât zero.
Ultimul aspect de care aş vrea să vă aduc aminte este că toate aceste actualizări se pot face cu câteva apăsări de buton în eDevize, care vă oferă funcţii care să vă ajute cu acest proces. Şi aici vă sugerez să aveţi grijă pentru că, de multe ori se pleacă pe un drum prost, deoarece unele soft-uri nu au pus la dispoziţie funcţii cu care să se poată face actualizarea F3-urilor, autorităţile contractante au decis să mai adauge încă un indice în recapitulaţie. Si acum vine întrebarea mea:
Câţi indici noi aplicăm la recapitulaţie? Pe unii o să-i calculăm ca parte dintr-un alt indice? Cum fac să nu amestec manopera, cu feroasele, cu neferoasele, cu bituminoasele, etc.?

 

Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize